Adrian Paunescu


20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010

Astazi sarbatorim ziua de nastere a poetului Adrian Paunescu. Ar fi implinit 75 de ani ! 

O varsta normala, intr-o tara normala ! Dar, Adrian Paunescu a trait intr-o tara anormala – poate normala din punctul de vedere al poetului, avand in vedere ca el s-a bucurat de foarte multa popularitate prin tot ceea ce a realizat de-alungul vietii. A condus un Cenaclu, o revista, a publicat foarte multe poezii, a avut si o viata politica… dar poezia si muzica folk, putem spune, au fost viata sa !

Nu l-am cunoscut personal pe poetul Adrian Paunescu, desi as fi vrut ! Am avut ocazia de doua ori sa stau in imediata lui apropiere.

Prima data, era in 1984 la Slobozia, cu ocazia unui spectacol al Cenaclului Flacara – am stat in spatele scenei … cu oarece treaba pe acolo. In timpul spectacolului, a venit in spatele scenei, a discutat cu cei din Cenaclul Flacara, s-a uitat la toti cei care erau pe acolo – adica si la mine – si a urcat inapoi pe scena. Nu dupa mult timp, s-au adunat norii si a inceput o ploaie zdravana. Adrian Paunescu a decretat: ”Intrerupem spectacolul si ne reantalnim maine la ora 17.00 tot aici – pe stadionul local – cu portile deschise !” S-a tinut de cuvant ! A doua zi, spectacolul s-a reluat si publicul a fost liber sa intre in stadion !

A doua oara, prin anul 2000, eram cu oarece treaba prin Petrosani. Intr-una din zile, valva mare in oras… venea presedintele Emil Costantinescu, impreuna cu primul ministru Radu Vasile si alti membrii de partid la o intalnire cu minerii pe problema inchiderii minelor din Valea Jiului. A participat atunci si Adrian Paunescu si Corneliu Vadim Tudor din partea Partidului Romania Mare. In sala Casei Sindicatelor din Petrosani, la tribuna presedintele, primul ministru si alti taranisti, oficialitati locale si cei doi. De cealalta parte, in sala, Miron Cozma cu sindicalistii lui. Discutii aprinse – se vor inchide minele, nu sunt rentabile din punct de vedere economic, polueaza, se vor asigura salarii compensatorii si locuri de munca …  Adrian Paunescu, ca si Corneliu Vadim Tudor, in discursul lui catre mineri, le-a arata acestora ca inchiderea minelor va duce la saracirea orasului si a zonei Vaii Jiului, disparitia locurilor de munca, cresterea somajului, depopularea zonei si altele.

Si cata dreptate a avut Poetul !

Adrian Paunescu  – Eu fara tine

Și brusc am înteles că fără tine
Nici eu în toate mințile nu sunt,
Să fug și să mă-ntorc aici îmi vine,
Să nu-mi mai aflu locul pe pământ.

Atat de grabnic mi-ai intrat in sânge,
Atât de mult trăiești în sinea mea,
Încât și zgârîindu-mă aș plânge,
Temandu-mă ca-n stropi te pierd cumva.

Nu este primavară nicaierea,
Cu muguri morti paltonul ți-l închei.
Cu fierea primaverii caut mierea,
Iar tu exiști, iubito-n locul ei.

Și brusc am ințeles că fără tine,
Eu însumi mor și nu pot învia,
Desi am fost născut, cum știi prea bine,
Ca să te apăr și-mpotriva ta!

Puiu Cretu – Mi-e imposibil fara tine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s