24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 2018


Unirea Principatelor Române sub

Alexandru Ioan Cuza

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria noastra ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești – în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza; peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, si profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al domnitorului Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, unirea celor doua principate a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Pavel Corut – Candela 

Prefa-te inima in foc,
Aprinde candela diseara
Pribeagului fara noroc;
Stapanului furat de tara.

Si fa-te inima stejar
Sa-i dai a umbrei mangaiere
Caci s-a hranit numai din amar
Si s-ambatat doar din durere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-ne ca l-am tradat.

Smulge-ti coroana cea de spini
Lasati-i fruntea in lumina
Pribeagului printre straini
Stapanului lipsit de vina.

Sa-si poarte ochii catre noi
Iertarea lui de izbavire
Caci am ajuns pustii si goi
Saraci la minte si simtire.

Pe noi in Cer el ne-ar fi vrut
Caci se facuse a noastra vrere
Noi l-am tradat si l-am vandut
Orbiti de patimi si avere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-i pe cei ce l-au tradat.

Daniel Avram – Candela

Anunțuri

Nimic nu iese asa cum vrei !


Alexandru Andries – Nimic nu iese-aşa cum vrei 

ba e soare, ba iar plouă … 
nu-i calendarul care-l crezi
e-o conspiraţie mondială

pe care n-o mai controlezi…

cîte particule greşite
se mişcă-n apa care-o bei ?

ai vrea un muşchi de vită-n sînge

şi-n farfurie-ai tăiţei !!!

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

ai de vorbit cu avocatul
care te-ngroapă în hîrtii

şi telefonul moare-ntruna

degeaba-i cumperi baterii !!!

ai drumuri multe – o grămadă …

în graba mare uiţi de chei

şi doar cînd uşa se închide

în creier ţi se-aprind scîntei …

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

toate-aparatele se strică
dar nu subit … şi nu aşa !!!

şi nu există explicaţii

pe care să te poţi baza

deasupra ta, două studente
cu tatuaje şi cercei
tot cară mobilă pe scară …

fii calm şi lasă nervii – hei !!!

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

La multi ani, ROMANIA !


Adrian Păunescu – Dacă te afli cumva-n Europa

Dacă te afli cumva-n Europa, 
Să zicem spre est, spre sud-est,
Acolo e ţara de care e vorba
Aicea, în cântecu-acest.

E ţara românilor, nemuritoare,
O ţară de suflet şi dor,
O ţară ce dă a ei dulce culoare
Pământului nemuritor.

Dacă ţi-e foame sau dacă ţi-e sete,
Cum i se-ntâmplă oricui,
Copilule bun al întregii planete,
Oricărui român să i-o spui,

Iar el îşi va da pat şi pîine şi sare
Şi apă de proaspăt izvor,
În ţara românilor nemuritoare
Oameni şi pietre nu mor.

Sunt încă destul de făcut pe planetă
Românii şi ei oameni sunt,
Dar dacă sunt oameni ca ei pe planetă
Nimic nu-i pierdut pe Pământ.

E ţara românilor, nemuritoare,
O ţară de suflet şi dor,
O ţară ce dă a ei dulce culoare
Pământului nemuritor.

Evandro Rosetti – Daca te afli cumva-n Europa

La multi ani, Romania !


Ioan Nenițescu – Țara mea

Acolo unde-s nalţi stejari 
Şi cât stejarii, nalţi îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n faţă o privesc;

Acolo unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc
Voinicii cei cu peri cărunţi
În dor de ţară strămoşesc;

Acolo unde-i cer senin
Şi ca seninul cer zâmbesc
Femei, ce poartă l-al lor sân
Copii ce pentru lupte cresc,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Acolo unde întâlneşti
Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat;

Şi unde vezi mii de mormane,
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulţime de oştiri duşmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Şi unde dorul de moşie
Întotdeauna drept a stat,
Şi bărbăteasca vitejie
A-mpodobit orice bărbat,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

scrisă la 3 februarie 1890, la București.

Tudor Gheorghe – Acolo este ţara mea

LA MULTI ANI, ROMANIA !


George Cosbuc – Cantec

Ti-ai mânat prin veacuri turmele pe plai,
Din stejarul Romei tu mlãditã ruptã,
Si-ti cântai amarul din caval si nai.
Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptã
Stefan si Mihai.
Când ti-or pune piedici dusmanii sã cazi
Spada ta sã fie si de-acum, române,
Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi,
Si te-ncrede-a pururi cã vei fi si mâine
Tare cum esti azi.
Sus ridicã fruntea, vrednice popor!
Câti vorbim o limbã si purtãm un nume,
Toti s-avem o tintã si un singur dor –
Mândru sã se nalte peste toate-n lume
Steagul tricolor!

Festivalul național de folk „Chira Chiralina” Ediția a XI-a, Brăila, România, 25 – 26 noiembrie, 2017


Festivalul concurs este un eveniment anual, competitiv şi are drept scop descoperirea şi promovarea a noi talente interpretative şi de creaţie ale muzicii folk, de continuarea unei importante tradiţii a genului la Brăila. Pe toate durata festivalului vor avea loc recitaluri de muzică folk, prin care tinerii concurenţi vor putea veni în contact cu nume consacrate ale genului. 

Condiţii

La înscrierea pentru concurs pot participa cetăţeni români şi străini, rezidenţi sau azilanţi în România, indiferent de sex şi religie.

Se pot înscrie în competiţie concurenţi cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani, împliniți până la data preselecției.

Concursul se desfăşoară live. Câștigătorii marelui premiu ai ediţiilor precedente nu pot participa la concurs. Câştigătorii unor competiţii de gen din ţară, care întrunesc condiţiile de vârstă şi repertoriu vor fi admişi în concurs fără preselecţie, pe baza copiei diplomei de laureat.

Înscrierea în concurs

Regulamentul Concursului poate fi găsit la Centrele de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, Centre culturale, Şcolile Populare de Arte şi Meserii, Casele municipale şi orășenești de cultură din întreaga ţară, la secretariatele instituțiilor de învăţământ superior muzical sau nemuzical, al teatrelor muzicale etc.

Înscrierea în concurs se face pe bază de Fișă de participare (conform anexei). Fișa va fi însoțită de fișiere atașate e-mail care conțin repertoriul de concurs, mai precis 3 piese demo, compoziţii proprii.
La înscriere, dosarul fiecărui candidat va mai conține:
a. copie după cartea de identitate;
b. un CV personal;
c. 2 fotografii color pe suport digital, în format jpg.

Acestea vor fi trimise Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila, Piața Traian, nr. 2 cod poștal 810153, telefon și fax +40.239.614.710 Brăila sau pe adresa de e-mail festival.braila@gmail.com până la data 17 noimbrie 2017.

Premii:

Marele premiu – 5.000 lei
Premiul I – 2.500 lei
Premiul II – 2.000 lei
Premiul III – 1.500 lei
Premiul pentru cea mai buna creatie – 1.000 lei
Premiul pentru virtuozitate instrumentala – 1.000 lei
Premiul de popularitate – 1.000 lei

Regulamentul festivalului si Fisa de inscriere:

Regulament festival folk 2017

Fisa de inscriere festival folk 2017

https://www.facebook.com/festival.folk.chira.chiralina/