24 ianuarie 1859 – 24 ianuarie 2018


Unirea Principatelor Române sub

Alexandru Ioan Cuza

Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria noastra ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești – în data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza; peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, si profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fața faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu două principate conduse de același domnitor.

Marele merit al domnitorului Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, unirea celor doua principate a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Pavel Corut – Candela 

Prefa-te inima in foc,
Aprinde candela diseara
Pribeagului fara noroc;
Stapanului furat de tara.

Si fa-te inima stejar
Sa-i dai a umbrei mangaiere
Caci s-a hranit numai din amar
Si s-ambatat doar din durere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-ne ca l-am tradat.

Smulge-ti coroana cea de spini
Lasati-i fruntea in lumina
Pribeagului printre straini
Stapanului lipsit de vina.

Sa-si poarte ochii catre noi
Iertarea lui de izbavire
Caci am ajuns pustii si goi
Saraci la minte si simtire.

Pe noi in Cer el ne-ar fi vrut
Caci se facuse a noastra vrere
Noi l-am tradat si l-am vandut
Orbiti de patimi si avere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-i pe cei ce l-au tradat.

Daniel Avram – Candela

Anunțuri

Nimic nu iese asa cum vrei !


Alexandru Andries – Nimic nu iese-aşa cum vrei 

ba e soare, ba iar plouă … 
nu-i calendarul care-l crezi
e-o conspiraţie mondială

pe care n-o mai controlezi…

cîte particule greşite
se mişcă-n apa care-o bei ?

ai vrea un muşchi de vită-n sînge

şi-n farfurie-ai tăiţei !!!

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

ai de vorbit cu avocatul
care te-ngroapă în hîrtii

şi telefonul moare-ntruna

degeaba-i cumperi baterii !!!

ai drumuri multe – o grămadă …

în graba mare uiţi de chei

şi doar cînd uşa se închide

în creier ţi se-aprind scîntei …

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

toate-aparatele se strică
dar nu subit … şi nu aşa !!!

şi nu există explicaţii

pe care să te poţi baza

deasupra ta, două studente
cu tatuaje şi cercei
tot cară mobilă pe scară …

fii calm şi lasă nervii – hei !!!

nimic nu iese-aşa cum vrei decît foarte rar
nimic nu iese-aşa cum vrei

La multi ani, ROMANIA !


Adrian Păunescu – Dacă te afli cumva-n Europa

Dacă te afli cumva-n Europa, 
Să zicem spre est, spre sud-est,
Acolo e ţara de care e vorba
Aicea, în cântecu-acest.

E ţara românilor, nemuritoare,
O ţară de suflet şi dor,
O ţară ce dă a ei dulce culoare
Pământului nemuritor.

Dacă ţi-e foame sau dacă ţi-e sete,
Cum i se-ntâmplă oricui,
Copilule bun al întregii planete,
Oricărui român să i-o spui,

Iar el îşi va da pat şi pîine şi sare
Şi apă de proaspăt izvor,
În ţara românilor nemuritoare
Oameni şi pietre nu mor.

Sunt încă destul de făcut pe planetă
Românii şi ei oameni sunt,
Dar dacă sunt oameni ca ei pe planetă
Nimic nu-i pierdut pe Pământ.

E ţara românilor, nemuritoare,
O ţară de suflet şi dor,
O ţară ce dă a ei dulce culoare
Pământului nemuritor.

Evandro Rosetti – Daca te afli cumva-n Europa

La multi ani, Romania !


Ioan Nenițescu – Țara mea

Acolo unde-s nalţi stejari 
Şi cât stejarii, nalţi îmi cresc
Flăcăi cu piepturile tari,
Ce moartea-n faţă o privesc;

Acolo unde-s stânci şi munţi,
Şi ca şi munţii nu clintesc
Voinicii cei cu peri cărunţi
În dor de ţară strămoşesc;

Acolo unde-i cer senin
Şi ca seninul cer zâmbesc
Femei, ce poartă l-al lor sân
Copii ce pentru lupte cresc,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

Acolo unde întâlneşti
Cât ţine ţara-n lung şi-n lat
Bătrâne urme vitejeşti
Şi osul celor ce-au luptat;

Şi unde vezi mii de mormane,
Sub care-adânc s-au îngropat
Mulţime de oştiri duşmane,
Ce cu robia ne-au cercat;

Şi unde dorul de moşie
Întotdeauna drept a stat,
Şi bărbăteasca vitejie
A-mpodobit orice bărbat,

Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc!
Acolo eu să mor aş vrea,
Acolo vreau eu să trăiesc!

scrisă la 3 februarie 1890, la București.

Tudor Gheorghe – Acolo este ţara mea

Astazi e ZIUA TA !


La multi ani, Madalina Amon !

Astazi, fiind ziua de nastere a artistei, mi-am adus aminte de interviul acordat blogului „Hai – Hui prin Sufletul Folkului” in 27mai 2015, in care Madalina impartea crampeie din sufletul sau. Iata cateva dintre acestea:

 

                Hai-Hui prin Sufletul Folkului: Madalina Amon cum te-ai descrie pe tine in cateva cuvinte?
Madalina Amon: Ma descriu ca un om simplu, cu bun simt si bun gust, o compozitie de talent, creativitate si iubire, toate sub semnul armoniei… Apreciez valorile spirituale si culturale si imi aleg oameni langa mine care cuprind aceste caracteristici.

                 Hai-Hui prin Sufletul Folkului: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai invatat in viata pana acum?
Madalina Amon: Am invatat multe lucruri in viata pana acum, dar cateva sunt: viata e nedreapta, nu suntem egali, trebuie sa lupti pentru ceea ce-ti doresti, sa nu renunti la visul tau, perseverenta duce la reusita, un vers, un cantec deschide in sufletul cel mai intunecat o fereastra, familia e cea mai importanta, prietenii – un dar valoros al vietii, rabdarea e un aliat puternic, etc…

                 Hai-Hui prin Sufletul Folkului: Ce mai ramane… e doar un dulce chin …” parafrazand versurile lui George Tarnea, ce mai ramane in muzica folk romaneasca ?

                Madalina Amon: In muzica folk romaneasca va ramane o bogatie mare de piese frumoase, pe care le avem mostenite din partea artistilor ce au cantat in Cenaclul Flacara sau artisti ce au avut o viata artistica singulara, va ramane o colectie importanta adusa de tinerii compozitori de astazi si din viitor, pentru ca muzica folk apartine sufletului sincer si curat, iar acest fel de oameni, ce poarta un suflet curat si sincer, vor exista mereu…